Arhive pe etichete: Sfinxul din Naxos

Muzeul de Arheologie din Delfi, cel mai popular muzeu elen, după Acropole

Situat la cca 100 m de intrarea în situl arheologic Delfi (Delphi) – monument aflat din 1987 sub protecţia UNESCO, Muzeul de Arheologie din Delfi este unul dintre cele mai importante edificii de profil din Grecia şi din lume, fapt confirmat de numărul mare de vizitatori care îi calcă pragul.

Colecţiile sale cuprind, în principal, sculpturi arhitecturale, statui şi obiecte votive (arme, vase din bronz, statuete, figurine şi bijuterii din aur, argint şi fildeş etc), care reflectă activitatea religioasă, politică şi artistică a sanctuarului panelenic de la Delfi, începând cu primii ani de existenţă (secolul al VIII-lea Î.Hr.) şi până la declinul acestuia (perioada târzie a antichităţii).

Muzeul este găzduit într-o clădire cu două nivele, acoperind o suprafaţă totală de 2.270 m2, din care 558 m2 ocupaţi de spaţii de depozitare şi laboratoare pentru conservarea obiectelor din metal, ceramică şi mozaicuri, şi 14 săli de expunere.

DSCF9510

Intrarea în clădirea Muzeului de Arheologie din Delfi, Grecia

Primul muzeu a fost construit în anul 1903, după planurile arhitectului francez Tournaire, pentru a depozita descoperirile scoase la lumină din excavaţiile efectuate în 1892 de arheologii francezi în situl de la Delfi.

Clădirea actuală, care adăposteşte cel de al patrulea muzeu de la Delfi, a fost inaugurată cu puţin timp înainte de începerea Jocurilor Olimpice din 2004 şi constituie rezultatul extinderii şi ajustărilor repetate, aduse formei originale.

În sălile renovate ale muzeului, vizitatorii pot admira câteva dintre capodoperele perioadei arhaice şi clasice greceşti, printre care: Sfinxul din Naxos, superbele sculpturi de pe friza Tezaurului locuitorilor din Sifnos, eroii din Argos, Cleobis şi Biton, şi Conducătorul de cvadrigă – statuia unui tânăr altet, victorios în jocurile pitiene de la începutul secolului al V-lea, închinată lui Apollo de Polyzalos.

Expoziţia permanentă a muzeului concentrează istoria sanctuarului şi a oracolului delfic, care se întinde din epoca preistorică şi până în perioada târzie a antichităţii. Cele mai multe dintre exponate au fost donate sanctuarului între perioada arhaică şi perioada romană.

DSCF9465

Figurine votive masculine din bronz, datând din perioada geometrică (secolul al VII-lea Î.Hr.), Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Exponatele din cele 14 săli ale muzeului sunt prezentate în ordine cronologică şi în context cu monumentele votive din situl arheologic, unde au fost amplasate iniţial (ex. Templul lui Apollo, Sanctuarul Atenei Pronaia, Tezaurul locuitorilor din insula Sifnos etc).

Această grupare permite vizitatorilor să cunoască perioadele de înflorire şi de declin din istoria sanctuarului, starea socială a donatorului, identitatea diferitelor ateliere artistice, precum şi gradul de dezvoltare demografică şi urbană din jurul sanctuarului.

DSC00037

Coifuri din bronz şi arme votive din secolul al VII-lea Î.Hr., Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Conducătorul de cvadrigă

Cea mai renumită dintre ofrandele sanctuarului delfic, Conducătorul de cvadrigă făcea parte dintr-o compoziţie de grup, care includea nu doar cvadriga trasă de patru cai ci şi doi tineri servitori. Aceştia ţineau de hăţuri caii amplasaţi la exteriorul atelajului, în timp ce tânărul, purtând pe cap cununa învingătorului, conducea cvadriga prin faţa publicului ovaţionând.

DSC00063

Coada şi picioarele din spate ale unui cal, fragmente de harnaşament şi braţul unui copil purtând urme de harnaşament, găsite lângă „Conducătorul de cvadrigă”, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Tânărul conducător de cvadrigă, reprezentat în mărime naturală, este înveşmântat în tradiţionala tunică lungă sau chiton (xystis), care îi ajunge până la gleznele subţiri. Sub pieptul său încins cu o centură lată, chitonul cade în pliuri verticale adânci, asemeni canelurilor unei coloane, iar alte două curele subţiri trec în jurul umerilor, pe sub braţe şi se încrucişează în spate. Acesta este aşa-numitul analavos, purtat pentru ca xystis-ul să nu fie umflat de vânt în timpul cursei.

DSCF9508

Conducătorul de cvadrigă, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Exceptând braţul stâng, care lipseşte, statuia din bronz a Conducătorului de cvadrigă este remarcabil conservată.

Lucrarea, executată în perioada 478-474 Î.Hr., este considerată opera marelui artist calabrez Pythagoras din Regio.

Genele şi buzele statuii sunt realizate din cupru, cununa de pe cap este imprimată în argint, iar ochii sunt din onix.

Grupul statuar, în care era integrat Conducătorul de cvadrigă, a fost oferit oracolului din Delfi de către Polyzalos, un tiran din Gela – o colonie grecească în Sicilia, după victoria sa la cursele de cvadrigă, organizate în timpul Jocurilor Pythice.

Conducătorul de cvadrigă constituie una dintre capodoperele „stilului auster”, mişcare artistică dezvoltată între perioada arhaică şi cea clasică a artei greceşti (480-460 Î.Hr.).

Cleobis şi Biton

Monumentul din marmură de Paros, reprezentând doi kouroi identici, cu trunchiul musculos şi mijlocul subţire, stând în picioare unul lângă celălalt, îi înfăţişează pe fraţii Cleobis şi Biton, cărora, în semn de omagiu pentru pioşenia lor, locuitorii din Argos le-au ridicat statui, închinate zeului Apollo în sanctuarul de la Delfi.

DSCF9488

Cleobis şi Biton (secolul al VI-lea Î.Hr.), Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Potrivit lui Herodot, Cleobis şi Biton şi-au ajutat mama să ajungă la templul Herei, în timpul unei festivităţi dedicate zeiţei, înhămându-se ei înşişi la carul, care trebuia să o transporte, pentru a nu întârzia. Odată ajunsă în faţa statuii zeiţei, mama, mândră de fapta fiilor săi, s-a rugat Herei să le dea celor doi tot ce este mai bun pentru un om. Ascultându-i ruga, Hera le-a dăruit lui Cleobis şi Biton o moarte fericită, luându-i din lumea efemeră a muritorilor şi tranportându-i pe tărâmul eroilor.

Cele două statui, având înăţimea de 1,97 m, sunt susţinute de un piedestal, care păstrează numele sculptorului (Poly)medes din Argos.

Statuile gemenilor kouroi sunt un exemplu tipic de sculptură realizată în atelierele din Argos la începutul secolului al VI-lea Î.Hr.

Această pereche de statui – o raritate pentru arta Greciei antice, constituie cel mai vechi monument votiv din sanctuarul de la Delfi şi se numără printre cele mai timpurii lucrări de sculptură arhaică de mari dimensiuni.

Sfinxul din Naxos

Sfinxul – o ofrandă a locuitorilor insulei Naxos, domina Templul lui Apollo de la înălţimea coloanei ionice, pe care era amplasat, în faţa zidului poligonal al sanctuarului.

Această creatură mitologică – un simbol al divinităţii pe pământ şi al puterii cereşti, are corp şi picioare de leu, piept şi aripi de pasăre şi cap de femeie.

DSCF9470

Sfinxul din Naxos (560 Î.Hr.), amplasat pe capitelul celei mai vechi coloane ionice de la Delfi, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Părul său lung, purtat pe spate, este prins în trei cozi laborios împletite, iar chipul îi este luminat de zâmbetul caracteristic operelor de artă din perioada arhaică.

Sculptată dintr-un bloc uriaş de marmură albă de Naxos, statuia de 2,92 m înălţime combină armonios soliditatea construcţiei cu minuţiozitatea decorării, exprimată în redarea părului şi penajului.

DSCF9474

Sfinxul din Naxos, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Sfinxul din sanctuarul de la Delfi este o lucrare reprezentativă pentru sculptura din insula Naxos, aflată la apogeu în secolul al VI-lea Î.Hr.

Inscripţia de la baza monumentului consemnează o hotărâre emisă în perioada 328-327 Î.Hr., prin care locuitorii insulei Naxos aveau prioritate la consultarea oracolului din Delfi.

Coloana care susţinea monumentul, a cărei înălţime totală atingea 12,45 m, este considerată cel mai vechi element al ordinului ionic prezent în situl de la Delfi.

Omfalos (Omphalos)

Omphalos, piatra sculptată de formă ovală, reprezentând centrul universului, era amplasat, potrivit cercetărilor recente, peste vasul tripodului sacru, susţinut de cele trei fecioare de pe coloana cu frunze de acant (Coloana cu „dansatoarele”), drept simbol al lui Apollo.

Decoraţiunile în relief de pe suprafaţa acestuia imită structura împletiturii groase din lână (agrenon), care acoperea faimosul simbol delfic în aditonul Templului lui Apollo.

DSCF9495

Omphalos, simbolul delfic din aditonul Templului lui Apollo, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Această reprezentare din marmură a omphalos-ului arhaic, original, este o copie elenistică sau romană.

Coloana cu „dansatoarele”

Dintre monumentele votive ridicate în cea de a doua jumătate a secolului al IV-lea în zona de est a Templului lui Apollo, Coloana cu „dansatoarele” se remarca prin înălţime (13 m), care depăşea până şi Sfinxul din Naxos.

Ofranda, realizată din marmură pentelică, cuprindea o coloană, aducând cu tulpina unei plante, de care erau prinse, la intervale egale, frunze dantelate de acant.

În vârful acesteia, trei tinere femei, grupate în jurul altei tulpini, par suspendate în aer.

DSCF9505

Coloana cu „dansatoarele” şi Omphalos-ul, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Tinerele poartă chitoane scurte şi transparente, iar acoperămintele de pe cap au forma unor mici coşuri.

Cu mâna stângă, acestea îşi ţin poalele veşmântului diafan, în timp ce braţul drept, îndoit din cot, este ridicat ca pentru a susţine un obiect deasupra capului.

Potrivit ultimei interpretări date ansamblului statuar, tinerele fecioare, considerate multă vreme „dansatoare” din mitologia delfică, sunt, cel mai probabil, fetele regelui atenian Cecrops. Acestea oferă zeului Apollo simbolul său preferat, vasul sacru, cu ocazia festivităţilor ţinute pentru a marca sosirea în Delfi a procesiunii pelerinilor din Atena în perioada 330-325 Î.Hr.

Mai mult, cea mai recentă restaurare a monumentului plasează Omphalos-ul deasupra tripodului sacru.

Friza tezaurului locuitorilor din Sifnos

Tezaurul locuitorilor din Sifnos, cu opulentele sale decoraţiuni sculptate, constituie un exemplu remarcabil de artă arhaică.

Splendoarea acestuia se datorează bunăstării locuitorilor din Sifnos, dobândită prin exploatarea minereurilor aurifere şi argentifere ale insulei.

Tezaurul locuitorilor din Sifnos a fost ridicat la Delfi în perioada 530-525 Î.Hr, înainte ca insula să fie prădată de fugarii din Samos (524 Î.Hr.), după eşecul revoltei acestora împotriva tiranului Polycrates.

Opulenţa clădirii era dată, în principal, de bogăţia decoraţiunilor sculptate, care îmbracă monumentul din bază şi până la tavan: benzi cu astragale, palmete şi frunze de lotus, rozete, spirale, rânduri cu capete de leu din marmură, alături de sculpturile arhitecturale de pe faţadă, friză, pedimente şi acroteră.

Dominaţia formelor sculptate asupra formelor arhitecturale abstracte atingea apogeul pe faţada construcţiei, unde două korai, precursoarele Cariatidelor de pe porticul Erehteionului, susţineau arhitrava.

DSCF9475

Cariatida (kore) sudică de pe faţada Tezaurului locuitorilor din Sifnos, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Cariatida sudică poartă peste chiton un himation lăsat pe umăr, iar pe cap un calatos cu sculpturi în relief. Găurile vizibile în jurul frunţii şi în lobii urechilor indică poziţia unor decoraţiuni din metal.

Din cele două pedimente ale monumentului, doar cel estic s-a păstrat. În mijloc se află Zeus, încercând să-i strunească pe Apollo şi Heracle, rivali în lupta pentru tripod.

Părţile de est şi de nord ale frizei în relief, care înconjura clădirea Tezaurului locuitorilor din Sifnos peste arhitravă, au fost cel mai bine păstrate.

Latura de est înfăţişează zeii olimpieni, urmărind lupta dintre greci şi troieni, latura de nord, lupta zeilor cu Giganţii pentru dominaţia lumii, iar latura de vest, scena alegerii de către Paris a celei mai frumoase zeiţe dintre Atena, Afrodita şi Hera.

DSCF9469

Friza estică şi pedimentul estic, Tezaurul locuitorilor din Sifnos, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

În stânga frizei estice sunt înfăţişaţi zeii, care îi apără pe troieni (Ares, Afrodita, Artemis şi Apollo), în frunte cu Zeus, iar în dreapta zeităţile aflate de partea grecilor (Atena, Hera şi Demetra).

Episodul priveşte o înfruntare dusă peste trupul unui luptător mort. Cei doi adversari sunt flancaţi de eroii troienilor, la stânga, şi de cei ai aheilor, la dreapta. În dreapta frizei, se poate observa figura lui Nestor, care îi încurajează pe greci în lupta care avea să le aducă victoria.

DSCF9480

Friza nordică a Tezaurului locuitorilor din Sifnos, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

În scena luptei zeilor cu Giganţii de pe friza nordică, apre, în prim plan, Afrodita, aplecându-se pentru a da lovitura de graţie unui Gigant căzut, în faţa a doi cai de la carul lui Zeus şi a doi Giganţi. În spatele acesteia se află Atena, care a înfrânt deja un Gigant îngenunchiat şi se luptă cu un alt adversar.

Pe latura de sud a frizei este reprezentată răpirea unei femei, fie a Hippodamiei de către Pelops, fie a Leukippidei de către Dioskouroi.

Fundalul frizei este pictat în albastru deschis, iar pe părul, hainele şi armele personajelor sunt vizibile urme de culoare.

Multe dintre numele personajelor erau pictate în culori în dreptul acestora.

Friza Tezaurului locuitorilor din Sifnos, realizată din marmură de Paros, este atribuită sculptorului atenian Endoios şi unui alt artist mai conservator.

Descoperiri din depozitele de obiecte votive sacre

Acestea se numără printre cele mai valoroase obiecte votive din Templul lui Apollo. Ele au fost descoperite în două depozite subterane de obiecte sacre, unde erau păstrate după ce fuseseră incendiate în secolul al V-lea Î.Hr.

DSC00039

Taurul în mărime naturală, realizat din fâşii de argint, legate între ele prin baiere de bronz, prinse pe o structură din lemn, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Depozitele subterane conţineau, pe lângă pământ ars şi cenuşă, fragmente de fildeş, aur, argint, bronz, fier şi lut, din care restauratori experimentaţi au redat forma unor remarcabile artefacte. Printre acestea se numără: un taur în mărime naturală, realizat din fâşii de argint, legate între ele prin baiere de bronz, prinse pe o structură din lemn; părţi din trei statui criselefantine în mărime naturală – una înfăţişând un bărbat, iar două, pe cât se pare, femei, datând din secolul al VI-lea Î.Hr.; un elegant arzător de tămâie din secolul al V-lea, realizat din bronz; plăci de fildeş conţinând reprezentări de scene mitologice.

DSC00041

Fragmente aparţinând celor trei statui criselefantine descoperite în depozitele subterane de obiecte sacre de la Delfi, Muzeul de Arheologie din Delfi, Grecia

Fragmentele aparţinând statuilor criselefantine descoperite în depozitele de obiecte sacre constituie exemple unice ale unei tehnici folosite în sculptură în secolele al VI-lea Î.Hr. şi al V-lea Î.Hr., bazate pe combinarea fildeşului sculptat cu aurul bătut cu ciocanul şi fixarea componentelor pe o structură din lemn.

Această tehnică, utilizată pentru realizarea statuilor de cult, a fost folosită şi de Fidias, când a creat statuia Atenei din Partenon şi statuia lui Zeus din Olympia.

Expoziţia este completată de texte, hărţi, machete, schiţe şi reconstituiri digitale, ilustrând amplasarea in situ a pieselor de colecţie prezentate.

Muzeul de Arheologie din Delfi (Delphi), care de 110 ani funcţionează ca un important centru educaţional şi cultural, răspândind prin intermediul exponatelor sale valorile şi virtuţile spiritului Greciei antice în întreaga lume, primeşte anual peste 300.000 de vizitatori.

Aflat printre cele mai populare cinci muzee ale Greciei – Muzeul Acropole, Muzeul Naţional de Arheologie, Muzeul de Arheologie din Heraklion şi Palatul din Rodos, Muzeul de Arheologie din Delfi se situează pe locul al doilea.

Acces

Muzeul de Arheologie din Delfi şi situl arheologic Delfi sunt situate lângă satul cu acelaşi nume, la cca 180 km nord-vest de Atena şi la cca 380 km sud de Salonic.

Preţul biletului întreg este de 6 €.

Biletul combinat, care permite intrarea la Muzeul de Arheologie şi vizitarea sitului arheologic Delfi, costă 9 €.

Muzeul de Arheologie din Delfi este deschis zilnic între orele 9.00 – 16.00.

Situl arheologic Delfi cuprinde alături de cele mai importante monumente votive (Templul lui Apollo, Tezaurul atenienilor, Tezaurul locuitorilor din Sifnos, Templul Atenei Pronaia), un teatru, un stadion, un gimnaziu şi două fântâni.

Situl arheologic Delfi este deschis vizitatorilor în intervalul orar 8.00 – 20.00.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Călătorii, Grecia, Muzee, Turism, Vacanţe