Arhive pe etichete: din Pireu pe Acropole

Din Pireu pe Acropole, prin Piaţa Syntagma

Venind în completarea vacanţei petrecute pe una dintre insulele greceşti, o incursiune în inima Atenei, înaintea întoarcerii acasă, constituie, fără doar şi poate, o experienţă de neratat pentru cei care păşesc pentru întâia oară în capitala elenă.

Pornind din Pireu în direcţia Pieţei Syntagma, iar de acolo spre Acropole, în 5-6 ore pot fi văzute: clădirea Parlamentului (Vouli) şi, cu puţin noroc, ceremonia de schimbare a gărzii la Mormântul soldatului necunoscut, Grădina naţională, Zappionul, Templul lui Zeus Olimpianul, Arcul lui Hadrian, Noul Muzeu al Acropolei, Teatrul lui Dionysos, Odeonul lui Herod Atticus, precum şi principalele monumente de pe Acropole (Templul Atenei Nike, Propileele, Partenonul şi Erehteionul).

Linia nr. 1 de metrou (verde) face legătura între portul Pireu şi Monastiraki, unde se coboară pentru continuarea călătoriei de la linia nr. 3 de metrou (albastru) până în Piaţa Syntagma (direcţia „Aeroport”).

Staţia de metrou din Pireu, punctul de plecare spre Piaţa Syntagma

Staţia de metrou din Pireu, punctul de plecare spre Piaţa Syntagma

În Pireu, staţia terminus a metroului se găseşte la suprafaţă, într-o clădire veche cu etaj, aducând cu o gară, amplasată la piciorul podului pietonal care traversează bulevardul din apropierea danei E8.

Traseul spre staţia de metrou din Pireu, situată la piciorul drept al podului pietonal

Drumul spre staţia de metrou din Pireu, amplasată la piciorul podului pietonal, pleacă din dreptul danei E8

Călătoria cu metroul până în Piaţa Syntagma nu durează mai mult de 30-40 minute, iar costul unui bilet, valabil timp de 90 minute pentru un număr nelimitat de conexiuni, este de 1,4 €.

Piaţa Syntagma este centrul Atenei moderne şi principalul punct de plecare spre siturile şi muzeele metropolei, situate pe o rază de 1-2 km în jurul acesteia.

Mărginită pe laturile de nord, sud şi vest de hoteluri de lux, bănci, sedii de companii aeriene şi cafenele, Piaţa Syntagma este despărţită de clădirea Parlamentului Republicii Elene (Vouli) de bulevardul Amalias.

Până de curând scena protestelor în masă îndreptate împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvern, Piaţa Syntagma (Constituţiei) este locul cu cea mai puternică încărcătură socială din Grecia.   

Clădirea Parlamentului Republicii Elene (Vouli)

Actuala clădire a Parlamentului Republicii Elene (Vouli), o structură neoclasică cu 3 etaje, cu faţada vestică dând spre Piaţa Syntagma (Piaţa Constituţiei), este cea mai impunătoare construcţie din secolul al XIX-lea a Atenei.   

Proiectată de arhitectul curţii regale a Bavariei ca reşedinţă a primului rege al Greciei moderne, Otto I, clădirea din marmură pentelică ridicată pe dealul Boubounistra a fost finalizată în 1842. Din balconul acesteia, regale Otto I a proclamat prima Constituţie a Greciei.

Clădirea Parlamentului Republicii Elene, Atena

Clădirea Parlamentului Republicii Elene, Atena

Transformarea clădirii fostului „Palat Regal” în clădirea Parlamentului, misiune încredinţată în 1929 arhitectului A. Kriezis, a reprezentat o transformare radicală a construcţiei iniţiale.

În acelaşi an a început şi construcţia monumentului închinat soldatului necunoscut, situat în curtea oficială a clădirii Parlamentului.

Cea mai importantă schimbare adusă exteriorului clădirii vechiului palat a constat în adăugarea unei intrări nordice, în faţa căreia a fost construit un portic cu 6 coloane dorice, după modelul porticurilor ce decorează faţadele de vest şi de est ale clădirii.

Prima şedinţă parlamentară ţinută în noua clădire a avut loc la 1 iulie 1935.

Mormântul soldatului necunoscut

Inaugurat în data de 25 martie 1932, Mormântul soldatului necunoscut este păzit zi şi noapte de evzoni – soldaţi din Garda prezidenţială, cu atribuţii specifice.

Soldat din Garda Prezidenţială, de pază la Mormântul soldatului necunoscut, Atena

Soldat din Garda Prezidenţială, de pază la Mormântul soldatului necunoscut, Atena

Schimbarea gărzii la Mormântul soldatului necunoscut are loc din oră în oră, după un ceremonial conceput anume, presupunând mişcări elaborate, executate în tandem de 2-3 evzoni, care, pentru privitori, reprezintă un spectacol inedit.  

Ceremonia principală de schimbare a gărzii la Mormântul soldatului necunoscut are loc duminica la ora 11.00, când în curtea oficială a clădirii Parlamentului şi pe bulevardul Amalias se produce o adevărată desfăşurare de trupe.

Cu această ocazie, peste o sută de soldaţi şi ofiţeri din garda prezidenţială, îmbrăcaţi în costume destinate festivităţii de duminică, mărşăluiesc în jurul clădirii Paramentului în acordurile muzicii militare, spre deliciul turiştilor veniţi special în Piaţa Syntagma să imortalizeze evenimentul.

Uniforma tradiţională purtată de evzoni la festivitatea care are loc duminica se compune, în principal, din: farion – un soi de fes din postav roşu cu ciucure negru, ypodetes – cămaşă albă cu mâneci largi, fermeli – o vestă laborios lucrată manual, foustanella – o fustă executată din 30 m de material alb, pliat în 400 de cute, periskelides – ciorapi albi din lână, centură din piele, epiknemides – jartiere negre şi tsarouchia – încălţămintea tradiţională din piele roşie cu pampoane negre.

În timpul săptămânii, cămaşa albă, vesta şi fusta albă în pliuri sunt înlocuite de o tunică (doulamas) de culoare cafenie, vara, şi de o manta (doulamas) bleumarin, iarna.

De o parte şi de alta a sculpturii din marmură, înfăţişând trupul dezgolit al unui soldat căzut pe câmpul de luptă cu scutul în mână, sunt inscripţionate două citate din „Discursul funebru” atribuit de Tucidide lui Pericle.

Sculptura din marmură, înfăţişând trupul dezgolit al unui soldat căzut la datorie pe câmpul de luptă, Mormântul soldatului necunoscut, Atena

Sculptura din marmură, înfăţişând trupul dezgolit al unui soldat căzut la datorie pe câmpul de luptă, Mormântul soldatului necunoscut, Atena

Grădina naţională

Mărginind la est şi la sud Clădirea Parlamentului, iar la nord-est situl arheologic Olympion, fosta grădină a Palatului Regal, deschisă publicului larg în 1975 sub numele de Grădina naţională, este cel mai mare parc din centrul Atenei.

Grădina naţională, Atena

Grădina naţională, Atena

Construită în perioada 1838-1840 de un architect bavarez pentru prima regină a Greciei, Amalia, Grădina naţională, care acoperă în prezent cca 15,5 ha, constituie una dintre principalele atracţii pentru atenieni în zilele toride de vără şi nu numai.

În partea de sud a Grădinii naţionale, clădirea impunătoare a Zappionului, cu faţada amintind de un templu antic, atrage atenţia vizitatorilor.

Zappionul se numără printre cele mai prestigioase centre pentru expoziţii, conferinţe şi evenimente speciale din Europa.

Zappion, Atena

Zappion, Atena

Ridicat în perioada 1874-1878, prin contribuţia omului de afaceri Evangelos Zappas, spre a servi drept loc de desfăşurare a Jocurilor Olimpice moderne, Zappionul a găzduit competiţiile de scrimă din timpul Olimpiadei de vară din 1896, a funcţionat ca sat olimpic în perioada  Jocurilor Olimpice din 1906 şi a fost sediul comitetului pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2004. 

În mai 1979, în clădirea în stil neoclasic cu portic fals corintic a Zappionului a avut loc semnarea documentelor privind preaderarea Greciei la Uniunea Europeană.

Zappion, unul dintre cele mai prestigioase centre pentru expoziţii, conferinţe şi evenimente speciale din Europa

Zappion, unul dintre cele mai prestigioase centre pentru expoziţii, conferinţe şi evenimente speciale din Europa, Atena

Zappionul deţine în prezent 25 de săli, cea mai mare dintre acestea ocupând nu mai puţin de 984 m2.

Templul lui Zeus Olimpianul este situat la 700 m sud de Piaţa Syntagma şi la 500 m sud-est de Acropole.

Partenonul şi Erehteionul, văzute din situl arheologic Olympion, Atena

Alături de vestigii aparţinând unor băi romane, câtorva locuinţe, unei biserici din secolul al V-lea şi unei porţiuni din zidul de apărare al oraşului, Templul lui Zeus Olimpianul face parte din situl arheologic Olympion, care include, de altfel, şi Arcul lui Hadrian, monument amplasat în imediata apropiere.

Vestigii situate la nord de Templul lui Zeus Olimpianul, situl Olympion, Atena

Vestigii situate la nord de Templul lui Zeus Olimpianul, situl Olympion, Atena

Desăvârşit în perioada 124-132 d.Hr. prin grija împăratului roman Hadrian, Templul lui Zeus Olimpianul este cel mai mare templu antic din Atena şi, totodată, unul din cele mai mari temple antice din lume.

Templul lui Zeus Olimpianul, cel mai mare templu antic din Atena, situl Olympion

Templul lui Zeus Olimpianul, cel mai mare templu antic din Atena, situl Olympion

Monumentul măsura 110,35 m lungime şi 43,68 m lăţime şi era alcătuit din 104 coloane cu înălţimea de 17,25 m şi diametrul bazei coloanelor de 1,70 m.

DSCF1734

Templul lui Zeus Olimpianul, situl Olympion, Atena

Pe laturile înguste ale monumentului, construit din marmură pentelică, se regăseau 3 rânduri a câte 8 coloane, în timp ce laturile lungi cuprindeau 2 rânduri a câte 20 de coloane.

DSCF1735

Templul lui Zeus Olympianul, situl Olympion, Atena

13 dintre coloanele amplasate în colţul de sud-est al construcţiei şi 2 coloane din colţul de sud-vest sunt şi astăzi în picioare.

Cele două coloane de pa latura de sud-vest ale Templului lui Zeus Olimpianul păstrate intacte, situl Olympion

Cele două coloane de pe latura de sud-vest a Templului lui Zeus Olimpianul păstrate intacte şi coloana prăbuşită în 1852, situl Olympion, Atena

O altă coloană, provenită din colţul de sud-vest al monumentului, rămasă în picioare până în anul 1852, când a fost doborâtă de o furtună, poate fi văzută culcată la pământ.

Cea de a 16 coloană a Templului lui Zeus Olimpianul, doborâtă în timpul unei furtuni, situlu Olympion, Atena

Cea de a 16-a coloană a Templului lui Zeus Olimpianul, doborâtă de furtună, situl Olympion, Atena

In cella templului se găsea o statuie gigantică din aur şi fildeş reprezentându-l pe Zeus, alături de statuia la fel de impunătoare prin dimensiuni a împăratului Hadrian.

Templul lui Zeus Olimpianul, situl Olympion, Atena

Templul lui Zeus Olimpianul, situl Olympion, Atena

La sud de Templul lui Zeus Olimpianul, în zona sitului arheologic, au mai fost identificate ruinele a trei sanctuare, şi anume: Templul lui Apollo Delphinios (450 Î.Hr.), Templul lui Cronos şi Rheei (150 D.Hr.) şi, respectiv, Templul lui Zeus Panhellenios (131-132 D.Hr.).

Templul lui Zeus Olimpianul şi toate celelalte monumente aparţinând sitului arheologicOlympion pot fi vizitate zilnic în intervalul orar 8.00-15.00. Biletul, care permite accesul la: Acropole, Agora antică, Muzeul Arheologic Kerameikos, Biblioteca lui Hadrian, Kerameikos, Muzeul Agorei Antice, panta nordică a Acropolei, Agora romană, panta sudică a Acropolei şi Olympion, costă 12 €. Acesta este valabil timp de 4 zile.

Arcul lui Hadrian

Arcul monumental de 18 m înălţime, 13,5 m lăţime şi 2,30 m adâncime a fost ridicat de către atenieni în anul 131 D.Hr., nu departe de Templul lui Zeus Olimpianul, în cinstea împăratului Hadrian.

Arcul lui Hadrian, Partenonul şi Erehteionul, văzute din incinta sitului Olympion, Atena

Arcul lui Hadrian, Partenonul şi Erehteionul, văzute din incinta sitului Olympion, Atena

Arcul central, a cărui deschidere măsoară 6,20 m, este susţinut de pilaştri decoraţi cu capiteluri corintice.

DSCF2167

Arcul lui Hadrian, pe sub care se zăreşte Monumentul lui Lysikrates, Atena

Pilaştri de aceeaşi formă, dar mai înalţi, mărginesc în colţuri exteriorul edificiului.

Arcul central susţine, la rândul său, 2 coloane şi 4 pilaştri corintici, cu epistiluri ionice la capete şi un fronton triunghiular central.

DSCF1705

Arcul lui Hadrian, cu vedere la „oraşul lui Tezeu”, Atena

Pe blocurile din marmură pentelică ale epistilului sunt săpate două inscripţii, câte una de fiecare parte. Prima, amplasată pe partea dinspre Acropole (faţada vestică) a monumentului: „Aceasta este Atena, oraşul antic al lui Tezeu”, iar cea de a doua, situată pe partea sanctuarului: „Acesta este oraşul lui Hadrian, nu al lui Tezeu”.

Noul Muzeu al Acropolei

Situat la cca 400 m sud-est de Partenon, pe principala arteră pietonală care duce spre Acropole, Noul Muzeu al Acropolei este cea mai modernă construcţie ridicată în apropierea sitului antic.

Noul Muzeu al Acropolei, cea mai modernă construcţie ridicată în apropiere de Acropole

Noul Muzeu al Acropolei, Atena

Structura din beton, cu faţade din sticlă şi podele din marmură şi sticlă, clădită în decurs de 8 ani, cu un buget de 130.000.000  €, cuprinde un spaţiu de expunere de 10 ori mai mare decât cel existent în vechiul muzeu de pe Acropole.

Deschis în iunie 2009, muzeul expune pe cele 3 niveluri principale şi două niveluri intermediare: descoperiri provenite de pe versanţii dealului Acropole, o colecţie de descoperiri arhaice, artefacte şi sculpturi provenite din zona Erehteionului, Propileelor şi Templului Atenei Nike, precum şi descoperiri din perioada romană şi precreştină.

Întrucât clădirea muzeului este ridicată deasupra unei aşezări urbane de mari dimensiuni aparţinând sitului arheologic Makryianni, podeaua interioară şi exterioară, nu de puţine ori realizată din sticlă, lasă vederii excavaţiile realizate in situ.

Noul Muyeu al Acropolei, Atena

Noul Muzeu al Acropolei, Atena

Baza clădirii este susţinută de mai mult de 100 de stâlpi din beton, împlântaţi în fundament. La acest nivel se găseşte holul prin care se pătrunde în clădirea muzeului, spaţii destinate unor expoziţii temporare, magazinul muzeului şi diferite facilităţi oferite vizitatorilor.

19062013276

Baza clădirii, unde se găseşte holul prin care se face accesul în Noul Muzeu al Acropolei

Mijlocul clădirii, de formă trapezoidală în plan, este un spaţiu dublu ca înălţime, care atinge nu mai puţin de 10 m. Acesta găzduieşte colecţiile datând din perioada arhaică până în perioada romană târzie. Un bar şi un restaurant cu terasă având vedere la Acropole sunt amplasate la un etaj intermediar, alături de o librărie.

Partea superioară a clădirii, de formă rectangulară, înconjurată de pereţi din sticlă, expune în lumină naturală Galeria Partenonului, având mai mult de 7 m înălţime şi o suprafaţă de bază de 2.050 m2. Galeria Partenonului păstrează aceeaşi orientare cu templul de pe Acropole.

Aici, structura de beton a clădirii, care străpunge toate nivelurile, devine suport pentru sculpturile din marmură ale frizei Partenonului. Structura permite pătrunderea luminii naturale la Cariatidele expuse cu un nivel mai jos.

Ultimul nivel al muzeului, care găzduieşte Galeria Partenonului, oferă o imagine panoramică de neegalat asupra vechii Acropole şi asupra Atenei moderne, deopotrivă.

În sala de proiecţii a muzeului, un documentar, subtitrat în câteva limbi de circulaţie internaţională, prezintă vizitatorilor detalii legate de construcţia Partenonului.

În urmă cu un an, Noul Muzeu al Acropolei a fost premiat pentru programul inovator de restaurare şi conservare a Cariatidelor de către Institutul Internaţional pentru Conservare.

În perioada 1 aprilie – 31 octombrie, Noul Muzeu al Acropolei poate fi vizitat de marţi până duminică între orele 8.00 – 20.00. În zilele de vineri, programul se prelungeşte până la ora 22.00.

În perioada 1 noiembrie  – 31 martie, muzeul poate fi vizitat de marţi până joi între orele 9.00 – 17.00, iar sâmbăta şi duminica între orele 9.00 – 20.00.  În zilele de vineri, programul muzeului este 9.00 – 22.00.

Preţul unui bilet este de 5 €.

Peste drum de Noul Muzeu al Acropolei, pe versantul sudic al Acropolei, se află situl arheologic care reuneşte monumente cu o marcantă semnificaţie în activitatea artistică, spirituală şi religioasă a Atenei antice. Printre acestea se numără: Odeonul lui Pericle, Sanctuarul şi Teatrul lui Dionysos, Asklepionul, Galeria (Stoa) lui Eumenes şi, nu în ultimul rând, Odeonul lui Herod Atticus.

Intrarea în situl arheologic care reuneşte monumentele de pe versantul sudic al Acropolei (plan secund), vedere din faţa Noului Muzeu al Acropolei, Atena

Intrarea în situl arheologic care reuneşte monumentele de pe versantul sudic al Acropolei (plan secund), vedere din faţa Noului Muzeu al Acropolei, Atena

Teatrul lui Dionysos

Teatrul lui Dionysos este una dintre cele mai vechi construcţii destinate reprezentaţiilor în aer liber din Atena.

Teatrul lui Dionysos, vedere dinspre nord, Atena

Teatrul lui Dionysos, vedere dinspre nord, Atena

Edificiul a dobândit forma actuală în secolul al IV-lea Î.Hr. şi a fost modernizat în perioada elenistică prin adăugarea, în primele rânduri, a unor tronuri din marmură, elaborat sculptate, având inscripţionate numele demnitarilor şi preoţilor cărora le erau destinate.

DSCF1766

Tronuri din marmură, elaborat sculptate, adăugate în primele rânduri ale auditoriumului, în perioada elenistică, Teatrul lui Dionysos, Atena

Tronurile din marmură, păstrate până astăzi în incinta teatrului, se crede că reprezintă copii romane ale versiunilor originale, mai vechi.

DSCF1762

Tronuri din marmură destinate demnitarilor în Teatrul lui Dionysos, Atena

În perioada romană, a fost construită o nouă scenă, a fost pavată cu marmură podeaua din spaţiul alocat orchestrei, iar noi locuri de onoare au fost adăugate în apropierea orchestrei.

DSCF1765

Podeaua din marmură adăugată în spaţiul alocat orchestrei în perioada romană, Teatrul lui Dionysos, Atena

Teatrul lui Dionysos putea găzdui 17.000 de spectatori, veniţi să asiste la concursuri de teatru.

Aceste competiţii de artă dramatică aveau loc între autori, care trebuiau să prezinte trei tragedii şi o piesă satirică. Nu de puţine ori, cele trei opere dramatice aparţinând aceluiaşi autor aveau legătură una cu alta, cum a fost cazul trilogiei Orestia scrise de Eschil, care a câştigat concursul desfăşurat în Teatrul lui Dionysos, în anul 458 Î.Hr.

Zidul de la intrarea în Teatrul lui Dionysos şi o statuie ridicată în onoarea unuia dintre câştigătorii concursului de artă dramatică, Teatrul lui Dionysos, Atena

Zidul de la intrarea în Teatrul lui Dionysos şi o statuie ridicată în onoarea unuia dintre câştigătorii concursului de artă dramatică, Teatrul lui Dionysos, Atena

Printre participanţii la aceste competiţii s-au numărat dramaturgi, a căror operă de o excepţională valoare a supravieţuit peste timp: Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan.

Edificiul a fost distrus în perioada bizantină,.

Accesul la monumentele sitului arheologic de pe versantul sudic al Acropolei este permis zilnic în intervalul orar 8.00-15.00.  Biletul, care permite accesul la: Acropole, Agora antică, Muzeul Arheologic Kerameikos, Biblioteca lui Hadrian, Kerameikos, Muzeul Agorei antice, panta nordică a Acropolei, Agora romană, panta sudică a Acropolei şi Olympion, costă 12 €. Acesta este valabil timp de 4 zile.

 Odeonul lui Herod Atticus

Construit de Herod Atticus în memoria soţiei sale, Regilla, în secolul al II-lea D.Hr., monumentul este al treilea de acest fel ridicat în Atena antică, după Odeonul lui Pericle de pe versantul sudic al Acropolei şi Odeonul lui Agrippa din Agora antică.

DSCF1790Odeonul găzduia, în principal, festivaluri muzicale, la care puteau să ia parte mai mult de 5.000 de spectatori.

Auditoriumul săpat în piatră, având un diametru de 76 m, era împărţit în două sectoare (diazomata), numărând câte 32 de rânduri fiecare. Cele două sectoare erau separate de un coridor cu lăţimea de 1,20 m.

Auditoriumul împărţit în două sectoare a câte 32 de rânduri, Odeonul lui Herod Atticus, Atena

Auditoriumul împărţit în două sectoare a câte 32 de rânduri, Odeonul lui Herod Atticus, Atena

Spaţiul destinat orchestrei, de formă semicirculară, având diametrul de 19 m, era pavat cu marmură albă.

Zidul din spatele scenei, care s-a păstrat până la înălţimea de 28 m, se ridica peste trei niveluri şi era decorat la partea superioară cu deschideri arcuite, iar la partea inferioară cu porticuri cu câte trei coloane şi nişe în care erau amplasate statui.

DSCF1783

Scena era flancată de scări, care duceau spre sectorul de la partea superioară a auditoriumului.

Acoperişul din lemn de cedru al auditoriumului, cu raza de 38 m, nu era prevăzut cu sisteme de fixare la interior, realizare greu de egalat, chiar şi în prezent.

La est, Odeonul lui Herod Atticus comunica cu „Galeria lui Eumenes”, edificiu construit cu 3 secole mai devreme de regale Pergamului.

Odeonul lui Herod Atticus şi "Galeria lui Eumenes (dreapta), Atena

Odeonul lui Herod Atticus şi „Galeria lui Eumenes (dreapta), Atena

Monumentul a fost distrus în anul 267 Î.Hr., iar de atunci nu a mai fost reconstruit.

Restaurat la începutul anilor `50 cu marmură provenită din zona sitului arheologic de pe versantul sudic al Acropolei, Odeonul lui Herod Atticus găzduieşte începând din anul 1957 festivaluri de artă (concerte, spectacole, piese de teatru), cele din ultimii ani legate de Festivalul de teatru, muzică şi dans de la Atena, eveniment desfăşurat anual în perioada iunie-septembrie.

Odeonul lui Herod Atticus, vedere dinspre sud, Atena

Odeonul lui Herod Atticus, vedere dinspre sud, Atena

Monumentul, care domină versantul sudic al Acropolei, poate fi admirat atât dinspre sud, pe unde se face accesul în perioada evenimentelor, cât şi dinspre nord, de pe treptele ce urcă spre Acropole.

Odeonul lui Herod Atticus, vedere dinspre nord, Atena

Odeonul lui Herod Atticus, vedere dinspre nord, Atena

Acropole

Accesul pe Acropole se face din artera pietonală (Dionysiou Areopagitou), care porneşte din dreptul Arcului lui Hadrian şi trece prin faţa Noului Muzeu al Acropolei, prin situl arheologic ce cuprinde monumentele de pe versantul sudic sau pe la vest de Odeonul lui Herod Atticus.

Calea de acces spre Acropole pe la vest de Odeonul lui Herod Atticus

Calea de acces spre Acropole pe la vest de Odeonul lui Herod Atticus

Ambele căi de acces oferă o excelentă vedere de ansamblu, de la nord la sud, a Odeonului lui Herod Atticus, înainte de ascensiunea spre Templul Atenei Nike.

DSCF2193

Turişti care admiră Odeonul lui Herod Atticus, de pe calea de acces spre Templul Atenei Nike, Acropole

Situl arheologic de pe Acropole poate fi vizitat zilnic în intervalul orar 8.00-19.00.

Biletul, pe baza căruia se face intrarea la Acropole, Agora antică, Muzeul Arheologic Kerameikos, Biblioteca lui Hadrian, Kerameikos, Muzeul Agorei antice, panta nordică a Acropolei, Agora romană, panta sudică a Acropolei şi Olympion, costă 12 €. Acesta este valabil 4 zile, în condiţiile în care fiecare sit/muzeu poate fi vizitat o singură dată.

Biletele la preţ redus (6 €) sunt destinate: studenţilor din ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană, persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi părinţilor care-şi însoţesc copiii din şcoala elementară în scop educativ.

Intrarea este liberă pentru: copii şi tineri cu vârsta până la 18 ani, studenţi din ţări care fac parte din Uniunea Europeană, jurnalişti, însoţitori ai persoanelor cu dizabilităţi, profesori care însoţesc grupuri de elevi din toate gradele de învăţământ.

Timpul necesar vizitării Acropolei este de maxim 2 ore.

Prezentarea principalelor monumente ale sitului Acropole implică, datorită importanţei şi numărului mare de informaţii, un articol special.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Atena, Călătorii, Grecia, Monumente istorice, Muzee, Turism, Vacanţe