Tag Archives: Filip al II-lea al Macedoniei

Călător în Macedonia Centrală, Grecia: Mormintele regale din Vergina

Vergina este un orăşel din nordul Greciei, situat în municipalitatea Veria, pe locul căruia, incredibilele descoperiri arheologice scoase la lumină de Manolis Andronikos, începând din anul 1977, situează prima capitală a Macedoniei antice, Aigai, şi necropola acesteia, cu mormintele regale.

Mormintele regale, printre care şi cel al regelui Filip al II-lea, cimitirul, palatul, teatrul, casele şi zidurile aşezării, care pot fi vizitate astăzi la Vergina, reflectă nivelul înalt de civilizaţie atins de oraşul macedonean Aigai, între secolele al VII-lea Î.C. – al V-lea Î.C., dar mai ales în secolul al IV-lea, când arhitectura, pictura, sculptura, şi orfevrăria au cunoscut cea mai mare înflorire.

P1440161

Intrarea în curtea muzeului subteran care găzduieşte mormintele regale, Vergina (Aigai)

Aigai, supranumit „oraşul caprelor“, a fost capitala regatului macedonean şi cel mai important centru urban din regiune din perioada arhaică şi din secolele următoare.

În anii 400 Î.C., când regele Archelaus I a mutat capitala Macedoniei antice la Pella, potrivit tradiţiei, vechea capitală, Aigai, şi-a păstrat rolul de centru sacru al regatului, de loc al centrelor de cult tradiţionale şi al mormintelor regale.

Considerate mult timp „pierdute“ sub Edessa contemporană – un oraş situat la 50 km nord de Veria, mormintele regale din Aigai au fost descoperite la Vergina cu 35 de ani în urmă, după mai bine de un secol de căutări.

Mormintele regale din Marele Tumul, palatul şi teatrul din Aigai atrag anual la Vergina zeci de mii de vizitatori, printre care şi români, în drum spre insula Corfu, sudul Greciei şi, nu în ultimul rând, Riviera Olimpului.

Mormintele regale din Marele Tumul

Marele Tumul (Megali Toumba) este un uriaş cavou subteran, care adăposteşte 4 morminte regale macedonene in situ, unice în felul lor, şi un mic templu.

Cele mai importante dintre acestea şi singurele găsite neprofanate aparţin regelui Filip al II-lea al Macedoniei şi nepotului său, Alexandru al IV-lea, fiul lui Alexandru cel Mare.

Având la suprafaţă aspectul unei coline largi, cu diametrul de 110 m şi înălţimea de 13 m, tumulul, care, până în urmă cu trei decenii, ascundea unul dintre cele mai importante capitole din istoria Macedoniei antice, este deschis, începând din anul1993, publicului vizitator.

P1440153

Marele Tumul, care adăposteşte mormintele regale, văzut din exterior, Vergina (Aigai)

Se presupune că Marele Tumul a fost construit în timpul domniei regelui Antigonos Gonatas (secolul al II-lea Î.C.), în scopul protejării monumentelor de eventualii prădători şi profanatori.

Acum două decenii, mormintele regale au fost închise într-o structură subterană, care păstrează forma originală a Marelui Tumulul, în vederea conservării picturilor de o extraordinară valoare artistică.

Structura-muzeu găzduieşte, pe lângă mormintele în sine, un amplu spaţiu expoziţional, destinat prezentării obiectelor găsite în interiorul monumentelor funerare.

Accesul în muzeu se face printr-o deschidere în pantă, practicată pe una din laturile Marelui Tumul.

P1440154

Intrarea în Marele Tumul, Vergina (Aigai)

La intrarea în subsolul cu climat controlat, un grup de stele funerare, provenite din umplutura Marelui Tumul, atrag privirea vizitatorilor.

Urmează, rând pe rând, cele patru morminte regale in situ, ale căror faţade, bine iluminate, pot fi admirate în spatele pereţilor din sticlă, cu rol de protecţie.

Mormântul cu coloane libere

Descoperit în 1980, primul mormânt din Marele Tumul, puternic distrus de jefuitori, este posibil să fi conţinut obiecte de valoare, având în vedere intrarea impunătoare, marcată de 4 coloane dorice independente.

Importanţa monumentului rezidă din faptul că acesta reflectă dezvoltarea arhitecturii macedonene în timpul domniei lui Filip al II-lea.

Mormântul datează din secolul al IV-lea şi se presupune că i-a aparţinut regelui Antigonus al II-lea Gonatas (319 – 239 Î.C.).

Mormântul Persefonei

Datat ca aparţinând secolului al IV-lea Î.C., mormântul Persefonei este o construcţie din piatră poroasă, cu lungimea de 3,5 m, lăţimea de 2,1 m şi înălţimea de 3 m, în formă de cufăr.

În mormântul profanat au fost găsite oseminte aparţinând unui bărbat, unei femei şi unui nou născut.

Mormântul se remarcă prin minunate picturi murale, inspirate din mitologie, dintre care cea mai valoroasă este reprezentarea răpirii Persefonei de către Pluton, zeul morţii.

Prin excepţionala sa valoare artistică, această pictură constituie una dintre descoperirile arheologice cele mai importante ale secolului al XX-lea. Se consideră că lucrarea îi aparţine lui Nikodimos, un mare pictor al acelei epoci.

Mormântul lui Filip al II-lea

Este primul mormânt macedonean descoperit neatins de mâna prădătorilor, în situl arheologic de la Vergina, şi cel mai mare monument funerar (9,5 m x 5,6 m x 9,5 m) dedicat regilor Macedoniei.

Filip al II-lea al Macedoniei (359 – 336 Î.C.) a fost asasinat la vârsta de 47 de ani, în teatrul din apropierea palatului regal, în timpul serbărilor dedicate căsătoriei fiicei acestuia. După ce trupul i-a fost ars, oasele au fost spălate în vin, înfăşurate în purpura regală şi depuse într-un relicvariu din aur masiv de 24 de carate, pe capacul căruia este reprezentat soarele Verginei.

Mormântul, construit din cărămidă, are aspectul unui palat şi faţada unui templu.

Monumentul este clădit în stil doric, cu coloane încadrând o poartă grea din marmură, care se ridică până la 9,5 m înălţime.

O friză imensă, reprezentând o scenă de vânătoare, decorează partea superioară a faţadei pe 5,6 m lungime. Între personajele care alcătuiesc scena se remarcă însuşi Filip al II-lea şi fiul său, Alexandru, alături de alţi 8 bărbaţi din suita acestora, care hăituiesc un leu, o căprioară şi un porc mistreţ.

Această lucrare, atribuită lui Philoxenos din Eretria, împreună cu Răpirea Persefonei din mormântul Persefonei, sunt singurele exemple de pictură antică greacă, care au supravieţuit timp de 24 de secole.

Deasupra boltei de la intrarea în mormânt au fost găsite urmele focului, în care a fost incinerat regele, împreună cu armele şi hăţurile cailor sacrificaţi odată cu acesta.

În camera principală a mormântului a fost găsit un sarcofag din marmură, în care se afla un relicvariu (larnax) din aur cu osemintele defunctului, învelite într-un material porfiriu, şi o coroniţă din aur, în greutate de 717 g, alcătuită din 313 frunze de stejar şi 68 de ghinde. Capacul relicvariului este decorat cu soarele Verginei, simbolul dinastiei, alcătuit din 16 raze.

Între relicvele funerare se remarcă resturile unui pat din lemn, pe care fusese aşezat regele decedat înaintea incinerării, împodobit cu decoraţiuni din fildeş, aur şi sticlă, o diademă rotundă, un coif din fier, un tripod din bronz susţinut de picioare de forma labelor de leu.

În camera principală a mormântului au mai fost găsite arme din fier, un scut din fildeş aurit având gravată bâta lui Hercule şi platoşa din fier a regelui, una dintre puţinele obiecte de acest fel datând din secolul al IV-lea Î.C.

Aceste descoperiri reconstituie portretul marelui general Filip al II-lea, care a reuşit să afirme Macedonia ca cea mai mare putere a Europei.

Diferite vase destinate ceremoniilor funerare au fost, de asemenea, găsite pe podeaua camerei mortuare, precum şi cinci capete mici din fildeş, reprezentându-i pe Filip al II-lea, pe fiul său, Alexandru, şi pe mama acestuia, Olimpiada.

În anticamera mormântului se găseşte mormântul unei femei, aparţinând, probabil, Cleopatrei, cea mai tânără dintre soţiile regelui Filip.

Relicvariul din aur găsit într-un sarcofag din marmură, asemănător cu cel din camera principală, dar de dimensiuni mai modeste, conţinea oseminte învelite într-un material auriu-porfiriu şi o coroniţă din aur. Resturile unui alt pat funeral, parţial distrus de foc, erau acoperite de o altă coroniţă din frunze şi flori de mirt, lucrate din aur.

Tot în anticamera mormântului a fost găsită o tolbă de săgeţi frumos ornamentată, două jambiere din bronz aurit, diferite ca lungime şi grosime, precum şi o piesă suplimentară a platoşei, care proteja pieptul şi gâtul războinicului.

Toate aceste obiecte pot fi astăzi admirate de vizitatori în vitrinele amplasate în spaţiul deschis din faţa mormântului.

Mormântul principelui

Deşi mai puţin impunător decât mormântul lui Filip al II-lea, mormântul principelui este la fel de bogat ornamentat. Din păcate, însă, picturile şi sculpturile care îl decorau, executate pe lemn, gips şi piele, s-au dezlipit de pe marmură şi au fost distruse de-a lungul secolelor.

Faţada mormântului, cu lungimea de 6,35 m şi înălţimea de 5 m, era decorată cu două mari scuturi în relief. In anticameră, s-a păstrat o pictură murală de o deosebită valoare artistică, reprezentând scene din timpul unei întreceri de care.

Mormântul îi aparţine, după cum se presupune, principelui Alexandru al IV-lea, fiul lui Alexandru Macedon. Născut la scurtă vreme după moartea tatălui său, Alexandru al IV-lea a fost otrăvit la vârsta de 14 ani, împreună cu mama sa, Roxana.

Osemintele incinerate au fost găsite în anticamera mormântului, într-o urnă din argint, acoperită cu purpură, semn că aparţinea dinastiei regale. Gâtul urnei susţinea o coroniţă superbă din aur, alcătuită din frunze şi ghinde de stejar.

Multe alte vase din argint sau bronz şi obiecte decorative completează aceste vestigii, dintre care se remarcă patul funerar, decorat cu fildeş şi aur.

În mormânt au mai fost găsite răzătoare din bronz sau fier aurit, folosite în antichitate de atleţi pentru îndepărtarea uleiului şi nisipului de pe corp după lupte, vârfuri de suliţe, precum şi bucăţi de ornamente de pe platoşe sau scuturi.

Remarcabilă este calitatea obiectelor din argint, dintre care cele mai impresionante sunt vasul pentru uleiuri aromate şi punguţa cu uleiuri aromate, precum şi găleata cu frunze şi flori în relief destinată transportării vinului.

Obiectele din aur şi artefactele provenite din mormintele regilor Macedoniei, expuse în vitrinele muzeului, sunt la fel de impresionante ca şi monumentele funerare în sine.

Expoziţia din Marele Tumul este dedicată memoriei lui Manolis Andronikos, eminentul arheolog care a adus aceste comori la lumină şi a avut capacitatea de a le reda identitatea.

Peste drum de intrarea în Marele Tumul se află un magazin de suveniruri (altul decât magazinul oficial al muzeului), prezentând o ofertă incredibil de bogată de produse amintind de Macedonia antică: vase, statuete, coifuri, scuturi cu reprezentarea soarelui Verginei, magneţi, coroniţe aurii din frunze de laur sau de măslin, bijuterii, cutii de forma relicvariilor din mormintele regale, steaguri ale regiunii Macedonia, farfurii cu reprezentări ale unor scene din mitologie, cărţi, ghiduri de călătorie, hărţi etc.

P1440135

Suveniruri amintind de Macedonia antică, Vergina

Pentru a ajunge la Palatul regal, imediat după ieşirea pe poarta muzeului, faceţi dreapta şi apoi stânga, la prima intersecţie. Urmaţi drumul care urcă spre ruine, la care veţi ajunge în maxim 10 minute. Drumul spre palat trece pe lângă mormântul reginei Euridice, mama lui Filip al II-lea. O cărare duce la Teatrul antic, locul unde Filip al Macedoniei a fost asasinat la vârsta de 47 de ani.

Mormintele regale de la NV de oraşul antic

Acest grup cuprinde două morminte macedonene, şi anume: mormântul Rhomaios, o structură de forma unui templu ionic, datând din secolul al III-lea Î.C., şi mormântul reginei Euridice, datând din anul 340 Î.C., aparţinând, după cum se presupune, mamei lui Filip al II-lea.

Acestui grup îi sunt asociate, de asemenea, 3 morminte din secolele al V-lea Î.C. şi al IV-lea Î.C., precum şi 4 morminte din perioada arhaică.

Scos la lumină în anul 1861 de arheologul francez Leon Heuzey, mormântul reginei Euridice are forma unui templu, cu o faţadă ionică, alcătuită din jumătăţi de coloane, încadrată de două portaluri succesive din marmură, care se deschid într-o anticameră. Elementul caracteristic este dat de reprezentarea faţadei pe spatele peretelui camerei principale.

În interior se găseşte un impunător tron din marmură, cu înălţimea de 2 m, decorat cu reprezentări de sfincşi pe laturi, cotiere şi postament.

P1440166

Mormântul Rhomaios, Vergina (Aigai)

Mormântul Rhomaios prezintă o faţadă ionică şi multe elememte decorative. În interiorul acestuia a fost găsit un tron din marmură şi vasul în care erau păstrate osemintele incinerate ale defunctului. Mormântul poartă numele arheologului elen, Kostandinos Rhomaios, care l-a descoperit.

Cimitirul reprezintă o uriaşă necropolă din epoca fierului (secolul al IX-lea Î.C. – secolul al VIII-lea Î.C.), care include nu mai puţin de 300 de morminte, în care, pe lângă oseminte, au fost găsite numeroase obiecte funerare, vase din lut, arme din fier şi bijuterii.

P1440171

Construit pe un platou natural, Palatul regal domina prin dimensiunile sale (104 m x 80 m) oraşul antic.

Măreţia de altădată a Palatului regal este greu de imaginat astăzi, când în locul acestuia au rămas mai mult fragmente de piatră.

Ocupând o suprafaţă de cca 8200 m2, palatul regilor Macedoniei era mărginit la sud şi vest de o acropolă şi de zidul de apărare al oraşului.

Palatul era organizat în jurul unei curţi largi, împrejmuite de colonade dorice, şi cuprindea un altar circular (Tholos), închinat lui Herakles Patroos, precum şi săli luxoase destinate întrunirilor regelui şi demnitarilor acestuia.

Pe partea nordică, o galerie domina scena teatrului din apropiere şi întreaga câmpie a Macedoniei. Aceasta era somptuos decorată, cu mozaicuri de paviment şi picturi murale.

Podelele încăperilor din jurul curţii erau acoperite cu mozaicuri din pietricele, cu motive florale şi geometrice. Un excepţional mozaic de paviment se păstrează în aripa stângă a palatului.

Căile prin care palatul comunica cu teatrul din apropiere nu au fost descoperite încă. Cert este, însă, că din a doua jumătate a secolului al IV-lea Î.C., teatrul făcea parte din complexul Palatului regal.

Palatul regal de la Aigai se află în renovare până cel mai devreme în 2017.

Teatrul antic se găseşte pe o pantă domoală, la nord de Palatul regal.

Treptele din piatră, puţine la număr, care mai pot fi văzute astăzi, indică faptul că majoritatea locurilor destinate spectatorilor erau din lemn.

În centrul scenei se păstrează baza altarului închinat lui Dionysos.

Loja orchestrei, având o rază de cca 14 m, se numără printre cele mai mari spaţii cu această destinaţie, întâlnite în teatrele antice. De aici, importanţa deosebită a edificiului, atât din punct de vedere cultural, cât şi politic, teatrul constituind locul în care se întrunea populaţia, dar şi regii Macedoniei.

În incinta teatrului din Aigai, Filip al II-lea a fost răpus de lovitura dată de Pafsania, în anul 336 Î.C., şi, tot aici, a fost proclamat fiul său, Alexandru, rege al Macedoniei.

La nord de teatrul antic se găseşte un sanctuar dedicat zeiţei Eukleia, care cuprinde două mici temple din secolele al IV-lea Î.C. şi al III-lea Î.C., conţinând printre altele soclurile a două statuete inscripţionate cu numele reginei Euridice, bunica lui Alexandru cel Mare.

Acropola şi zidul cetăţii se află pe o colină cu pante abrupte, la sudul aşezării.

Vizitarea vestigiilor arheologice de la Vergina, a căror descoperire a constituit cel mai important eveniment arheologic al secolului al XX-lea, reprezintă o experienţă memorabilă, pe care orice român în trecere prin Grecia de nord se cuvine să o trăiască.

Din Vergina, incursiunea în istoria Macedoniei antice, începută în Salonic, merită continuată spre nord, până la Edessa, unde până la descoperirea Marelui Tumul s-a crezut că sunt ascunse mormintele regale de la Aigai. Astăzi, oraşul este renumit în Grecia prin parcul cu cascade, o incredibilă oază de verdeaţă şi răcoare pe timpul verii.

2013-03-19_115228

După încă 50 km parcurşi spre est, pe drumul european E86, care leagă Edessa de Salonic, se ajunge la Pella, locul în care s-a aflat capitala antică a Macedoniei, în timpul domniei lui Filip al II-lea şi a fiului său, Alexandru cel Mare.

Muzeul de Arheologie din Pella, redeschis în 2010, găzduieşte o colecţie impresionantă de artefacte preistorice şi exponate, care reconstituie planul aşezării, descoperiri din agora – centrul comercial al oraşului antic, case particulare, sanctuare, cimitire, precum şi 6 mozaicuri de paviment, toate provenite din situl arheologic aflat în imediata apropiere.

Acces

Vergina se află la 13 km sud-est de Veria, capitala municipalităţii cu acelaşi nume, la cca 80 km sud-vest de Salonic şi la 80 km nord-vest de Katerini.

Din Salonic, accesul se face pe Egnatia Odos până la Veria, de unde drumul se continuă pe o şosea secundară încă 13 km.

P1440114

Din Katerini se ajunge la Vergina mergând 60 km spre nord, pe autostrada care leagă Atena de Salonic, şi apoi, spre vest, pe Egnatia Odos până la Veria.

Atât din Salonic, cât şi din Katerini circulă autobuze cu destinaţia Veria, cu plecare la interval de 1 oră. Din Veria, drumul se continuă cu un alt autobuz până la Vergina. Costul dus-întors al călătoriei nu depăşeşte 15 €.

Preţul biletului, care include vizitarea muzeului din Marele Tumul şi mormintele de la NV de oraşul antic, este de 8€ pentru adulţi, iar pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani intrarea este liberă.

Program de vizitare, la care pot interveni modificări:

Iarna:
Luni închis
Marţi-Duminică: 10:00 – 17:00

Vara:
Luni : 10:00 – 18:00
Marţi-Duminică : 8:00 – 20:00

Intrarea în muzeu este liberă în următoarele zile:

  • 6 martie (zi dedicată memoriei Melinei Mercouri)
  • 18 aprilie (ziua internaţională a monumentelor)
  • 18 mai (ziua internaţională a muzeelor)
  • 5 iunie (ziua internaţională a mediului)
  • 27 septembrie (ziua internaţională a turismului)
  • ultimul weekend din septembrie (zilele culturii europene)
  • duminica în perioada 1 noiembrie – 31 martie

Scrie un comentariu

Filed under Călătorii, Grecia, Monumente istorice, Muzee, Turism, Vacanţe